/ Diverse view 1741

Denumirea cu indicaţie geografică „Divin” este atribuită rachiului de vin fabricat exclusiv din distilate pentru divin, învechite în butoaie de lemn de stejar cel puţin trei ani. În esență rachiul de vin fabricat în Moldova are un aspect plăcut, lucios, fără particule în suspensie şi fără sedimente. Culoarea divinului variază de la aurie deschisă până la chihlimbărie, în funcție de de gradul de maturare, cu un buchet impresionant compus din nuanţe de flori, fructe, eteri în primii ani de învechire, care se completează cu nuanţe de vanilie, ciocolată, balsam, lemn aromat, cocos, boabe de cafea odată cu creşterea perioadei de învechire.

De unde a apărut denumirea „Divin”

În anul 1909 guvernul francez emite un decret care prevede că doar băutura ce provine din regiunea franceză Cognac, distilată şi produsă după metode autentice poate purta denumirea: cognac. Din anul 1936 această licoare la nivel legislativ a fost aprobată și protejată ca Appellation d’Origine Contrôlée (denumire controlată după origine).

În anul 1958 mai multe țări au semnat Acordul de la Lisabona cu privire la protecția denumirilor de origine și înregistrarea internațională a acestora. După proclamarea independenței, Moldova a aderat la acest acord și alte documente internaționale în domeniul protecției denumirilor geografice, denumirilor de origine și produselor tradiționale garantate, renunțând la folosirea denumirilor străine pentru producția proprie.

Astfel a apărut necesitatea inventării unei denumiri originale pentru coniacul moldovenesc, iar savantul moldovean Emil Rusu împreună cu echipa sa de la Institutul Tehnologic din Ialoveni au propus denumirea de „divin”, care vine de la termenul „distvin” (distilat de vin).

Din anul 1996, coniacul moldovenesc oficial se numește divin. „Divin” nu e doar denumirea producției, ci și marcă comercială de stat.

În prezent, în Legea Viei și Vinului, divinul este definit astfel: băutură alcoolică tare fabricată din distilate de vin, învechite cel puţin trei ani, cu adaos de apă dedurizată, sirop de zahăr şi, după caz, cu caramel de zahăr şi ape alcoolizate, pînă la obţinerea caracteristicilor organoleptice şi fizico-chimice stabilite în reglementările tehnice respective.

Delimitarea ariei geografice

Aria geografică delimitată pentru fabricarea Divinului se extinde în zona continentală. Amplasată la nord între podişurile Carpatiene, aceasta cuprinde în Centru –zona Codru şi la Sud - stepele Bugeacului.

Tot ciclul tehnologic de producere a Divinului, inclusiv cultivarea strugurilor, procesarea lor, producerea vinurilor ca materie primă, distilarea, învechirea distilatelor pentru divin, cupajarea, tratarea, ambalarea şi etichetarea lor trebuie efectuate în aria geografică delimitată.

Soiurile de struguri utilizate la fabricarea divinului

Drept materie primă pentru obținerea distilatului pentru Divin se utilizează următoarele soiuri de struguri cultivate pe teritoriul Republicii Moldova: Aligote, Chardonnay, Feteasca Albă, Luminiţa, Perveneţ Magaracea, grupa Pinot, Riesling de Rhin, Riton, Rkaţiteli, Sauvignon, Silvaner, Suholimanski belîi, Ugni Blanc, Bianca, Alb de Oniţcani, Alb de Suruceni, precum şi amestecurile de aceste soiuri.

Producătorii autohtoni de divin

În prezent, divinul reprezintă segmentul înaltei calităţi a produselor alcoolice fabricate în Moldova, fiind apreciat atât de consumatorii autohtoni, cât şi de cei aflaţi în ţări importatoare de divin precum Rusia, Ucraina, Belarus, China, Germania, Polonia, Cehia, România, Australia ş.a

Pe piața autohtonă există o mare varietate de producători de divin, unii din ei fiind încă necunoscuți consumatorilor din țără, după cum o arată acest Vox realizat de echipa Madein.md.

Acestea sunt companiile producătoare de divin din țară și principalele lor branduri:

Kvint SA (or. Tiraspol): Kvint, Iubileinîi, Tiras, Nistru, Doina, Tiraspol, Suvorov, Prince Witchenstein;
Barza Alba SA (or. Bălți): Belîi Aist, Bălți, Speranța, Voievod, Sofia;
IM Calarasi Divin (or. Călărași): Noroc, Ștefan Vodă, Călărași, Luceafăr, Legenda, Orfeu;
Vinaria Bardar (mun. Chișinău): Bardar Silver, Gold și Platinum;
Maurt SRL (or. Nisporeni): Marshal;
Castel Mimi (s.Bulboaca, r.Anenii Noi): Cuza Vodă;
Migdal-P SA (or. Cojușna): Migdal;
SA Ungheni Vin (or. Ungheni): Ungheni;
Vismos SA (mun. Chișinău): Agat, Surpriznîi, Vismos, Solnecinîi;
Aroma SA (mun. Chișinău): Ambasador, Aroma, Dacia, Lucezarnîi, Basarabia, Chișinău, Moldova, Belîi Aist;
Euroalco SRL (mun. Chișinău): Louis du Conte, Souvenir de la Moldavie, Monarh;
Mold-Nord SA (or. Fălești): Crideni;
Букет Молдавии (or. Dubăsari): Vieux Fort, Золотой Днестр, Букет Молдавии, Amber Castle;
IM Lion Gri SRL (mun. Chișinău): Lion gri.