/ Producătorul Autohton view 1882

Hrișca este o plantă originara din Asia, fiind o alternativă mai sănătoasă la grâu sau chiar la orez. Deși mulți o consideră o cultură cerealieră, hrișca este o plantă ierboasă din familia Poligoneelor. Este un aliment tradițional în state ca Rusia, Ucraina, Polonia sau Franța, iar în ultimul timp hrișca a revenit în prim-planul producătorilor de alimente din toată lumea, dar și al cercetătorilor în domeniul medical, fiind, practic, redescoperită ca aliment-medicament.

Cultură netradițională pentru Moldova

Cu toate că este un aliment destul de iubit în Moldova, suprafețele de hrișcă din țară sunt mici, diminuându-se considerabil în ultimii ani, motivele principale fiind lipsa materialului săditor și a fabricilor de prelucrare. Republica Moldova importă anual până la opt mii de tone de hrișcă, iar consumul anual de hrișcă este de șapte mii de tone. Hrișca este adusă în special din Rusia, Ucraina sau China.

Acest lucru este cauzat de faptul că în Uniunea Sovietică culturile agricole erau repartizate pe zone. În alte republici erau condiții mai bune pentru prelucrarea plantațiilor de hrișcă, în timp ce Moldova atunci era prețuită pentru struguri, mere și alte fructe. Hrișca venea în Moldova din alte republici, iar local această ramură rămânea nedezvoltată.

De aceea, în prezent, ne aflăm în situația când puțini sunt acei ce își asumă riscul de a înființa o plantație de hrișcă, cu toate că în unele regiuni ale țării, în special în nordul Moldovei ocazional putem găsi crescători ai acestei culturi. Aici există și câteva stații de prelucrare și curățare a semințelor de hrișcă.

Plantația de hrișcă de lângă satul Olișcani, raionul Șoldănești

Întreprinderea „Micu&CO” SRL din satul Olișcani, o afacere de familie gestionată de Nicolae și Alexei Micu, este unul din cei mai importanți producători agricoli din regiune. Pe lângă faptul că cresc numeroase culturi cerealiere și pomi fructiferi, fermierii au decis în anul 2017 să planteze hrișcă pe o suprafață de 60 de hectare.

Roada din primul an va fi sub așteptările agricultorilor (5-10 tone), plantația fiind afectată de numeroasele calamități naturale (înghețurile din aprilie, seceta, grindina), însă acest fapt nu-i oprește să o dezvolte mai departe. Fermierii au decis să cultive hrișca și din alt motiv. E vorba de îmbunătățirea calității solului. Planta de hrișcă are proprietatea de îmbunătăți fosforul din sol și de a-l face ușor asimilabil de plante. Apoi pe solul îmbogățit poate fi plantată atât hrișca, cât și alte culturi agricole.

Roada din acest nu va merge la vânzare, ci va fi utilizată ca material săditor pentru anul următor, iar într-un sol deja îmbogățit hrișca cu siguranță va aduce un randament mai bun. Este o cultură care trebuie defrișată și sădită din nou în fiecare an, iar în mod ideal aceasta trebuie să aducă mai mult de o tonă la hectar. Este o investiție de perspectivă ce necesită multă răbdare și muncă.

Cum poate fi consumată hrișca

Hrișca este hrănitoare și aromată, fiind un aliment întâlnit în bucătăria multor popoare. Semințele de hrișcă, ușor dulcegi pot fi consumate crude, fierte sau prăjite. În formă crudă acestea au culoarea verde și conțin mai multe substanțe hrănitoare. După ce a fost prăjită, hrișca își modifică culoarea în cafeniu.
Deși nu este o cereală, hrișca întrunește calitățile făinii de grâu integrale. Este de fapt superioara grâului pentru că are mult mai puține glucide și nu conține gluten.

Din hrișcă se prepară tăiețeii japonezi soba, care constituie alături de orez un aliment de baza în regiune și tot din hrișcă se prepară galetele franțuzești. Din ea se mai poate face pâine, prăjituri și biscuiți.

Din florile de hrișcă se obține o miere care este foarte parfumată, are culoare mai închisă, un gust specific și o aromă extrem de plăcuta, iar conținutul de apă este ceva mai mare decât la celelalte tipuri de miere.

În spațiul post-sovietic cel mai mai popular râmâne a fi terciul din hrișcă.

De ce e bine să consumăm hrișcă

Hrișca conține un număr mare de proteine sănătoase și toți cei 9 aminoacizi esențiali, inclusiv lizina. Hrișca este bogată în fier, vitamine și minerale precum zincul, cuprul și niacina. Conține 80 la sută carbohidrați sănătoși, fiind bună și pentru digestie.

Hrișca poate fi un înlocuitor excelent pentru carne și este foarte apreciată de către vegetarieni și raw-vegani. Are proprietatea de a scade nivelul de colesterol, poate preveni diabetul și reduce tensiunea. Această plantă conține mai multi antioxidanți decât fructele sau legumele.