/ Diverse view 505

În cultura și tradițiile Republicii Moldova instrumentele muzicale reprezintă un segment important de transmitere a mesajelor pe calea sunetelor. Pe parcursul istoriei ele au transmis prin intermediul sunetului şi ritmului, cântecul, dansul, jocurile populare, ceremoniile vieţii de familie, munca, vânătoarea, etc.

La fabricarea instrumentelor muzicale se folosesc cele mai diverse materiale: lemnul, metalele feroase și neferoase, masele plastice, coloranţii şi diferite lacuri. Pinul şi bradul alb se utilizează la fabricarea plăcilor de rezonanţă, iar arţarul, fagul, carpenul și alte lemne tari la fabricarea instrumentelor de suflat şi a detaliilor pentru ţambal sau vioară. Întrucât de calitatea lemnului depind particularităţile sonore ale instrumentelor, el trebuie să posede bune calități acustice, duritate şi textură elegantă, să fie păstrat nu mai puţin de 2-3 ani, iar umiditatea lui să nu depăşească 7%.

Instrumente populare sau tradiționale

O parte din instrumentele muzicale a fiecărui popor au statut de tradiţionale sau populare, pentru că-și găsesc locul în obiceiurile şi ritualurile unei națiuni. În Republica Moldova datorită faptului că aria de răspândire a unor instrumente depăşeşte cadrul muzicii tradiţionale (în spaţiul nostru astfel de instrumente sunt vioara, violoncelul, viola, contrabasul, trompeta, etc.), organologia contemporană propune ca asemenea instrumente să fie considerate populare în sensul larg al cuvântului, iar cele utilizate doar în practica folclorică (fluierul, buciumul, buhaiul, cimpoiul, naiul, trâmbiţa, țambalul, țitera sau cobza) – populare în sensul îngust al cuvântului.

În continuare, vă prezentăm cei mai importanți meșteri populari din țară care se specializează în producerea instrumentelor muzicale tradiționale:

Familia Dron din satul Gura Galbenei, Cimișlia

Lutierul Nicolae Dron este un meșter popular pasionat de muzică, folclor și natură. Confecționează lute, cobze, mandoline și domre din lemn de calitate provenit din Africa, India, Brazilia, Austria, Ucraina, Rusia și România. A învățat meseria de la cobzarii consacrați, regretatul Nicușor Mardare și Ion Borș. O cobză este confecționată timp de două luni. Meșterul utilizează paltin și molid, lemne care cresc rezonanța și oferă instrumentului un sunet aparte.

Nicolae Dron este căsătorit și are 11 copii, patru fete și șapte băieți. Trei dintre băieți au devenit și ei lutieri profesioniști. Mihai Dron a plecat să studieze tainele viorii în Elveția, acolo unde învață cei mai talentați elevi din lume. Timp de patru ani, Mihai a acumulat cunoștințe temeinice în arta meșteșugului de la cei mai cunoscuți lutieri. A revenit în Republica Moldova pentru a dezvolta arta meșteșugului de instrumente muzicale în Europa de Est. Acasă și a deschis un atelier de confecționare a viorilor.

Ceilalți doi feciori ai lui Nicolae Dron confecționează domre – instrument muzical cu coardă, cu cutia de rezonanță circulară și cu gâtul lung, de origine rusească. Meșterul visează că într-o zi va deschide „Casa Cobzarului”, un muzeu al cobzei.

Lutierul Ion Borș

Unul din discipolii lui Niclae Dron, meșterul popular Ion Borș, la o vârstă înaintată continuă să muncească în fiecare zi pentru a îndeplini putinile comenzi pe care le are, reparând instrumente cu corzi şi instrumente de suflat. Pe parcursul activității sale a confecționat circa 400 de cobze. Lucrul în lemn este anevoios și de lungă durată, iar meşterul are nevoie de trei luni ca să confecționeze o cobză. Aceasta costă aproximativ de 600 de euro. Utilizează lemn de arțar, provenit din regiunea Carpați.

Pe parcursul activității sale Ion Borș a restaurat și a reparat contrabasuri, cobze, chitare, căușe, viori, balalaici, țambale ș.a. Acum confecționează și instrumente de suflat. În două zile, face un fluier sau un caval. A acceptat să repare gratuit instrumentele muzicale ale Colegiului de muzică „Ștefan Neaga”, pentru spațiul oferit de către administrația colegiului în care își desfășoară activitatea.

Meșterul popular Vasile Jitaru

Vasile Jitaru din Strășeni este un meșter popular cu experiență, care se specializează în confecționarea fluierelor și cavalelor, utilizând ebonita sau lemnul roșu, materiale dure, mai grele ca apa. Ebonita este foarte importantă pentru instrumentele de suflat deoarece este un material compozit care nu se umflă de de la apă sau salivă, fiind rezistent la ger. Meșterul mărturisește că la producerea unui fluier fiecare pas necesită precizie și calcule matematice. Are și o colecție de instrumente muzicale, însă cele aerofone îl reprezintă cel mai mult.

Meșterul popular Andrei Solomon

Un alt meșter popular este Andrei Solomon din din Sărata Galbenă, Hîncești, care confecționează naiuri, fluiere și cavale. Deși este de meserie electrician, Andrei Solomon spune că de mic copil a îndrăgit muzica, mai ales că a și făcut parte din mai multe colective de muzică populară. Au trecut ani de zile, însă dragostea pentru folclor nu a dispărut. Pentru prima dată a pus mâna pe lemn și ustensile la 43 de ani.

Zilnic, meșterul popular Andrei Solomon petrece în atelierul său cel puțin patru ore. De când a început să practice meșteșugăritul, bărbatul a confecționat peste 2000 de fluiere, circa de 40 naiuri și aproximativ de 30 cavale. La cei 80 de ani, moș Andrei se poate lăuda că fluierele sale au ajuns la artiști din America și Europa.

Meșterul popular Grigore Sânchetru

De mai bine de 20 de ani, în satul Trebujeni, raionul Orhei, într-un atelier din piatră şi lut, meşterul popular Grigore Sânchetru confecţionează naiuri şi fluiere, cimpoaie şi cavale. A învățat totul de la renumitul meşter de instrumente şi coreograful Liubomir Iorga, în atelierul căruia a cunoscut tainele meseriei şi a prins a stăpâni lemnul şi notele muzicale. La confecționarea instrumentelor muzicale, Grigore Sânchetru folosește lemn uscat, cu o vechime de cel puţin 3 ani: salcâm, soc, bambus. Participă activ la festivaluri și expoziţii, unde-și vinde lucrările. Preţurile variază în funcție de specificul fiecărui instrument. Un nai poate ajunge la 3000 de lei, pe când un fluierele sunt mult mai ieftine, costând 50, 100 sau 300 de lei.

Andrei Tihon, creatorul de buciume

Singurul meşter popular din Moldova care face buciume este Andrei Tihon din satul Neculăieuca, raionul Orhei. Meșterul sculptează în lemn de la 18 ani și a moştenit meseria de la bunicul său. Pentru a-şi convinge clienţii că sunetul emis de buciumele sale este perfect, le-o dovedeşte cântând el însuşi la instrumentul proaspăt confecţionat.

Meşterul munceşte la confecționarea unui bucium mai multe zile în şi le vinde aproximativ 3000 de lei. Timp de aproape trei decenii, Andrei Tihon a reușit să creeze în jur de 200 de buciume, toate unice prin sculptură, lungime, sunet și textura lemnului. În afară de buciume, Andrei Tihon sculptează icoane, tablouri şi portrete.
Pentru munca sa Andrei Tihon a fost apreciat cu numeroase diplome la mai multe expoziţii naţionale şi internaţionale. Câteva din lucrările sale au fost cumpărate de Ministerul Culturii şi incluse în patrimoniul cultural al ţării.

Instrumente muzicale convenționale

Fabrica de viori din satul Feteşti, Edineţ

În anul 2018, în satul Fetești, raionul Edineț a fost construită o fabrică de producere a instrumentelor muzicale, o filială a celebrei fabrici de viori din Reghin, România, care este cel mai mare producător de instrumente din toată Europa.

Aici la Fetești se confecționează viori 4x4 și violoncele 4x4, din brad și paltin, materie primă ce provine tot din regiunea Reghin. La Fetești se face doar carcasa viorilor, apoi acestea merg în România, pentru vopsire și acordare, înainte să fie scoase la vânzare.

Cei peste 20 de angajați ai fabricii sunt foști constructori, șoferi și electricieni din localitate, care s-au înscris la cursuri gratuite de recalificare. Aceștia au stat timp de trei luni la fabrica din Reghin, ca să învețe meseria de lutier. La fabrica de viori din satul Feteşti zilnic se creează aproximativ 20 de viori şi şase violoncele, în timp ce fabrica de viori din Reghin produce anual peste 100 de mii de instrumente muzicale, care ajung să fie folosite de muzicieni din SUA, Japonia, statele UE sau Brazilia.

Nicolai Goleaev, un maestru al chitărilor

Meșterul Nicolai Goleaev, muzician de profesie, are o experiență de peste 20 de ani în reparația și confecționarea chitarelor electrice. Este binecunoscut în rândul comunității de muzicieni din Moldova, creând chitare pentru Liviu Știrbu și Anatol Neamțu, dar și pentru formațiile LOU, Millenium, Accident sau Zdob si Zdub. Chitările sale au ajuns în state precum România, Ucraina, Franța, Germania, Israel, Suedia și Canada.

Cunoștințele vaste obținute în domeniul producerii de chitare se bazează și pe faptul că Nicolai Goleaev a reparat pe parcursul activității sale mii de chitări, printre care și instrumente Fender, Gibson, Ibanez, sau Yamaha. La crearea unei chitare folosește lemn de arțar, palisandru, frasin sau lemn roșu, în timp ce echipamentele ce țin de electronică provin de la cei mai importante branduri internaționale.

Pe chitarele create de Nicolai Goleaev este încrustat logotipul NG, iar perioada de confecționare a unui instrument variază de la 3 săptămâni la 3 luni.

surse foto: moldnova.eu, jc.md, prime.md, zgd.md, promenada-culturala.ro