/ Drumul fructelor view 575

Cătina, denumită ştiinţific Hippophae Rhamnoides, este un arbust fructifer de origine din Asia Centrală. Este spinos, ramificat şi poate crește de la 2 la 6 metri înălţime. Frunzele au o culoare verde-cenuşie și o formă alungită. Florile sunt mici şi apar înaintea frunzelor.

Fructul de cătină crește nu mai mare de un centimetru, este inițial verde, iar la coacere capătă culoarea galben-portocalie. Fructul este utilizat pe larg în industria alimentară, farmacie, silvicultură sau ca plantă de decor. Diverse preparate pot fi obținute şi din frunzele, mugurii sau scoarţa de cătină. Fructele de cătină se recoltează din iulie și până la sfârşitul lui octombrie. Există cătină albă și roșie, însă ultima este mult mai rar întâlnită și cultivată.

Componența și beneficiile fructelor de cătină

Se spune că chinezii folosesc cătina în medicina tradiţională de peste două mii de ani. Aceste fructe mici şi acrişoare conţin cea mai mare cantitate de vitamina C, mai mare decât în măceș și de zece ori mai mare decât în citrice. Pentru calităţile sale extraordinare, cătina, care este un remediu natural excelent pentru întărirea imunităţii, a fost numită „ginsengul românesc”. Pe lângă vitamina C naturală, cătina mai conține vitaminele A, E, K, F, P, complexul de vitamine B, proteine, calciu, magneziu, fier, sodiu, potasiu, betacaroten, ulei, celuloză. Cătina reprezintă o sursă vegetală de acizi grași omega 3, 6, 9 și 7.

Cătina este un excelent imunostimulator, cicatrizant, antiinflamator, anticancerigen, astringent, antibiotic, afrodisiac. Este un remediu eficient în caz de afecţiuni ale ficatului, răceală şi gripă, depresie, anemie, cancer, ulcer, gastrită, afecţiuni cardiovasculare, artrită, hipertensiune, anemie, nevroze, spasmofilie. Unii specialiști o consideră cel mai bun vaccin antigripal. De asemenea, cătina este unul dintre cei mai puternici antioxidanți naturali.

În uz extern, cătina este folosită sub formă de ulei şi pentru afecţiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie, glaucom, cataractă), urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scăzuta, ulcere cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis şi arsuri solare. Tinctura obţinută din mugurii de cătină este un remediu excelent împotriva îmbătrânirii organismului.

Cătina poate fi consumată în diverse moduri. De exemplu, în stare pură, cu miere, în formă de pulbere, suc, ulei, vin, gem, ceai, tincturi. Totodată, este folosită în prepararea diferitelor creme, în industria cosmetică și farmaceutică.

Cum se păstrează

Exista mai multe modalități de păstrare a acestor pomușoare portocalii. După ce e bine spălată în două-trei ape, fructele de cătină se lasă puţin la uscat, apoi se pun la borcan, în miere. Ca să reziste mai mult, fiecare bob trebuie să fie complet acoperit de miere, iar borcanul se ţine la frigider.

O altă variantă ar fi sub formă de sirop: se zdrobesc bobiţele într-un blender, se strecoară, iar sucul rezultat se îndulceşte cu miere și de asemenea se păstrează la frigider.

E important de știut că ambele metode nu rezistă la nesfârşit şi, după un timp cătina poate începe fermentarea. Pentru a evita acest lucru, o altă soluţie e să o păstrăm în punguţe, la congelator, şi să le scoatem pe măsură ce se termină.

Cătina se mai poate păstra uscată în aparate speciale de deshidratare, folosită sub formă de infuzie (din fructe uscate) sau ulei (din macerarea fructelor în ulei vegetal).

Contraindicații

Cătina este contraindicată bolnavilor cu colecistită acută sau pancreatită. La bărbați, cătina albă poate provoacă prostatita adenomatoasă, iar la femei mastopatie din cauza conținutului de fitohormoni. În caz de astm bronșic, betacarotenul, aflat în cantități mari în cătina albă, poate provoca alergie.

Cătina nu este recomandată femeilor însărcinate și persoanelor care suferă de diaree. Datorită efectelor anticoagulante, preparatele din cătină nu trebuie asociate cu medicamente precum Aspirina, Diclofenac, Ibuprofen, Dalteparina sau Enoxaparina.

sursa foto: evenimenteoradea.ro