Migdalele de Carahasani – o afacere de familie cu succes garantat. FOTO
Migdalele au o arie largă de utilizare, de la gastronomie pâna la industria cosmetică, iar specialiștii spun că această cultură aromată reprezintă un adevărat panaceu pentru diverse boli.
Creșterea migdalului este o activitate agricolă mai puțin cunoscută la noi în țară, unde nu există o tradiție propriu-zisă a acestei plante obișnuită mai mult în zonele cu climat mediteranean. Totuși în ultimii ani, fermierii din zonele de deal și de câmpie încep să ia în calcul migdalul ca o cultură foarte profitabilă a cărei recoltă de sâmburi este ușor de valorificat pe piața internă, dar mai ales pe cele din Europa sau Asia.
Pentru a se familiariza pe viu cu procesul de recoltare a acestei culturi, echipa MadeinMD a vizitat livada tânărului fermier Igor Golban din satul Carahasani, raionul Ștefan Vodă, chiar în ziua în care întreaga roadă de migdale a fost strânsă, iar domnul Igor ne-a povestit amănunțit despre afacerea sa.
Totul a început în anul 2007. Deși înființarea unei astfel de afaceri în Moldova prezenta un anumit grad de risc, fermierul a decis să sădească pe o suprafață de aproximativ 7 hectare pomi de migdale de soiuri autohtone, omologate în Republica Moldova. Acestea se numesc Victoria, Meteorit și Moldovenesc cu coajă moale și se deosebesc între ele prin mărimi, grosimea cojii, gust sau calitate. Aplicând la programele AIPA și beneficiind de subvențiile respective, Igor Golban a reușit pe parcursul acestor ani să se specializeze pe cultivarea acestor produse și să producă migdale de calitate, formând gospodăria țărănească “Ygrick-Group”. Pe lângă migdale, antreprenorul mai are o plantație de nuci care se întinde pe aproximativ 10 hectare.
În procesul de îngrijire a migdalelor, fermierul nu utilizează îngrășăminte chimice (ierbicide, pesticide). Produsele sunt certificate eco, ceea ce după spusele lui Igor adaugă 30-40% la valoarea lor de vânzare. În caz de necesitate este pus în aplicație și un sistem de irigare, asigurând pomii cu umiditatea de care au nevoie. Cu toate că nu sunt o cultură pretențioasă, în Republica Moldova există riscuri destul de mari ca pomii de migdal să-și piardă întreaga roadă. Aceste riscuri sunt legate de temperaturile înalte pe timp de iarnă, când pomii pot înflori, iar apoi îngheța precum și temperaturile foarte reci care pot apărea primăvara devreme de primăvară după ce migdalul a înflorit. Însăși livada lui Igor Golban din ultimii șase ani, doi ani nu a rodit din cauza riscurilor menționate mai sus. După părerea tânărului fermieri acesta este motivul de bază de ce acest tip de afacere încă nu este unul popular între agricultorii autohtoni.
Revenind la roada din acest an, recolta recent strânsă se ridică la o cantitate de aproximativ 6 tone. Migdalele sunt calitative, cu o productivitate a miezului de 60-65% și fermierul nu își face probleme că va duce lipsă de cumpărători. O cantitate de 5 -6 tone se vinde cu ușurință pe piața autohtonă, dar mai ales pe cea de export. În anii precedenți produsele erau exportate în peninsula arabică. Igor știe că migdalele sunt prețuite, livezile sale au fost vizitate și evaluate de eventuali cumpărători și specialiști din domeniu. Migdalele se vând cu aproximativ 2,50 - 3 dolari pe kilogram și chiar dacă recolta unei livezi ar ajunge la 50-100 de tone anual, găsirea eventualilor cumpărători nu ar fi o problemă.
Igor Golban pune accent și pe valorificarea optimă a produsului pe care îl obține. În loc să vândă aceste 5-6 tone recoltate la moment în starea în care sunt, fermierul preferă să stocheze produsele, să le proceseze și să comercializeze aceeași cantitate, pe parcurs, sub diferite forme, mai rentabile. Separând miezul de coajă, se obține o mare cantitate de biomasă. Trecute prin tocător, din cojile de migdal se fac bricheți, pe care Igor îi utilizează la încălzirea gospodăriei sale.
Întreaga familie a lui Igor Golban este implicată în această afacere. Migdalele pot fi puse la păstrare pe ani de zile și nu își pierd valoarea, iar împreună cu soția sa, antreprenorul încearcă să diversifice producția, fabricând faină de migdale și intenționând să se ocupe și de ulei. Igor ne spune că în cazul unei afaceri cu migdale investiția inițială este răscumpărată în trei, maximum cinci ani. E nevoie doar de asumat anumite riscuri, de avut răbdare și de muncit.
După cum vedem migdalul este o cultură cu un potențial enorm de aplicare, iar dacă afacerea este condusă de oameni dedicați și competenți, aceasta cu siguranță va aduce profit și va constitui o aventură antreprenorială de succes.